Nobilimea (bărbaţi şi femei, deopotrivă) din Egiptul Antic purtau părul strîns pe lîngă cap. Mai târziu, din motive de igienă într-un climat cald, îşi rădeau testele cu lame din bronz. La ocazii speciale şi ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au adoptat peruci mari şi grele, de obicei negre. Ele puteau fi cu păr scurt şi buclat, sau lungi, încărcate de bucle şi codiţe, ornate cu ace de păr împodobite cu fildeş, ornamente de aur sau flori proaspete. Bărbaţii îşi rădeau bărbile, dar purtau bărbi false împletite. În Grecia antică, bărbaţii purtau părul tuns scurt, iar uneori purtau şi barba. Mai târziu, au început să se poarte capetele rase. Femeile îşi purtau părul lung pe spate sau împletit într-un coc, care mai târziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau fileuri, iar clasele avute foloseau drotul. Unele femei îşi vopseau părul în roşu, iar la Atena, chiar şi în albastru, apoi îl pudrau cu praf alb, auriu sau roşu şi îl împodobeau cu flori, panglici sau diademe preţioase.

• În lumea timpurie şi primitivă, stilul cel mai simplu, purtat de oamenii de rând, îl constituia părul lăsat lung sau tăiat, purtat uneori strâns într-un fileu sau o bandă. Aristocratia a dezvoltat stiluri distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta părul strâns într-un coc greu, împletit în jurul capului sau lăsat pe umeri. Părul era apoi pudrat cu pulbere de aur şi fixat cu un apret auriu, parfumat. Barbatii asirieni şi babilonieni îşi vopseau părul lung şi bărbile pătrate în negru şi îşi făceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar peruci. Nobilii din Persia îşi buclau de asemenea părul şi barba şi le vopseau cu henna.

Fii alături de Noi şi află mai mute şi săptămâna viitoare...